(ÎN)LOCUIT

 “Oricât ai încerca să eviți fenomenul contemporan al hibridizării artistice, până la urmă tot te întâlnești cu el și în timp, te va convinge, te va marca, te va transforma într-un călător / căutător din spațiul comun al tuturor manifestărilor creatoare. Despre (În)locuit nu știi dacă e un spectacol de teatru-dans cu muzică sau un concert cu acțiuni scenice. Și este bine că nu „știi” pentru că ai mereu posibilitatea să îți „schimbi privirea” asupra a ceea ce vezi-auzi, să îți muți „centrul de greutate” al atenției.

Spectacolul adăpostește (camuflează?) un concert cu partituri semnate de 7 compozitori (Gabriel Almasi, Șerban Marcu, Mihai Măniceanu, Diana Rotaru, Diana Gheorghiu, Tudor Feraru, Alexandru Mihalcea). Smaranda Găbudeanu a provocat de fapt, o creație colectivă, în care individualitățile s-au combinat pentru a servi întregul, omogenizându-se la nivelul percepției prin puterea conceptului declanșator și ordonator de „fapte” artistice.

Astfel, scena se transformă pentru o oră într-un spațiu intim, precum cel al unui apartament, sau al unei case prin care „locuitorii” – muzicieni și dansatori se plimbă, se mută dintr-un colț în altul, în care spectatorii pătrund din culise, pe ușa mică destinată artiștilor. Un spațiu populat cu lămpi mari cu lumină caldă, în care toată lumea poartă papuci de casă. Membrii ansamblului Sonomania (Mihai Pintenaru, Valentin Ghita, Bogdan Popa, Mircea Grigore Lazăr) însoțiți, învăluiți, înconjurați în permanență de doi performeri-dansatori – Ana Costea și Răzvan Mihai Rotaru care au pus în mișcare situațiile pe care Smaranda Găbudeanu le-a imaginat pentru fiecare piesă muzicală (de la creaturi foșnitoare îmbrăcate în folie de aluminiu, la păianjeni uriași sau viermi luminoși).

(În)locuit vădește o plăcere a lucrului împreună într-o extindere a posibilităților fiecăruia de exprimare, pe care regizoarea a știut să le trezească și să le utilizeze cu umor. Spectacolul strânge energii ce se revarsă puternic în spațiu la granița dintre tragic și comic.”

 

 

*extrase din ”(În) loc de cronică la (În)locuit”, de Irinel Anghel*