Unmapping Timișoara

Unmapping Timișoara este un proiect al grupului artistic Sleepers, inițiat de Florin Flueraș, care propune un cadru colaborativ de cercetare artistică și intervenție performativă în oraș, activând spații neconvenționale și instituționale din Timișoara, printr-un proces de reimaginare a relației dintre corp, oraș, obiect (personal, sau abandonat) și memorie colectivă.

Derulat în perioada iulie-noiembrie 2025, proiectul reunește o echipă internațională de artiști – printre care Florin Flueras, Eliza Țrefaș, Diego Agulló, Smaranda Găbudeanu și Traian Cherecheș – în rezidență de creație la spațiul Minitremu. Aceștia vor lucra împreună cu locuitori ai orașului și comunități creative locale în laboratoare de co-producție artistică, artist walks, performance-uri și expoziții de proces.

În perioada 1–3 august, proiectul propune o serie de artist walks performative, ghidate de Florin Flueras și Smaranda Găbudeanu, în parcuri și zone industriale, ca gesturi de reconectare senzorială cu orașul prin abordările Love Nature și post-apocaliptic play.

În octombrie, rezultatele cercetării vor fi prezentate public printr-un performance site specific la Teatrul Maghiar, iar în noiembrie, printr-o expoziție de proces activată performativ, găzduită de Indecis Artist Run Space.

Avem practici diferite, în medii diferite, ce vor fi inserate ca intervenții mai mult sau mai puțin subtile în textura socială, estetică și afectivă a orașului. Pe durata Unmapping, vom devia și de la modurile obișnuite de a colabora și de a lucra într-un proiect. Intenționăm să facem posibilă și o colaborare bazată pe alienare productivă – fiecare artist va fi amplificat în direcția sa, urmandu-si propriul proces, în proximitatea și cu sprijinul celorlalți, producându-se interacțiuni imprevizibile între procesele și practicile Unmapping. – detaliază conceptul Florin Flueraș. 

Întâlniri participative pe tematică Unmapping în cadrul Celebrarea Orașului, August 2025 cu Florin Flueraș și Smaranda Găbudeanu

Activitatea activează cel puțin trei spații publice în aer liber din Timișoara, selectate pentru potențialul lor poetic, ecologic și social: Parcul Botanic, Parcul IC Brătianu și un traseu urban pornind din perimetrul dedicat evenimentului Celebrarea Orașului 2025. Aceste spații funcționează ca puncte de plecare pentru intervenții performative în continuă transformare, adaptate organic la configurația grupurilor de participanți și la modurile lor specifice de relaționare cu orașul.

Traseele nu sunt fixe, ci fluide: pot fi extinse, deviate sau comprimate în funcție de interesele reale, stările și reacțiile participanților. Corpul publicului devine, astfel, un instrument de cartografiere afectivă, care reconfigurează limitele și sensurile spațiilor traversate. Fiecare grup implicat va activa un perimetru performativ unic, descentralizat, care poate deveni un punct de interes central – atât individual (pentru participant), cât și colectiv (pentru grup) – în funcție de dinamica relației dintre oraș, artist și locuitor.

În cadrul întâlnirilor ghidate de Florin Flueras, publicul e invitat să participe la o experiență performativă pornind de la practica sa Love Nature – o extensie a lucrării Love, care activează o stare de hipersensibilitate corporală și afectivă pornind de la relația cu natura urbană. Această sensibilizare produce devieri de la stările, prezențele și comportamentele normalizate într-un mediu urban. Flueras propune un corp afectiv, „love body” care într-un oraș modelat de control, funcționalitate și eficiență poate apărea ca un gest poetic de deviere de la instrumentalizarea mediului urban, introducând o ecologie a prezenței, în care afectul devine o formă de cunoaștere, iar performativitatea, o modalitate de a dilata realitatea cotidiană. Publicul este astfel invitat să (re)simtă orașul ca pe o extensie a corpului sensibilizat – nu ca pe o infrastructură de traversat.

Unmapping 

Dacă cartografierea unui oraș însemna aducerea și înscrierea lui în zona cunoscutului, a stabilului și previzibilului, Unmapping introduce devieri, derive, excepții, suspendări, situații care scot temporar zone ale orașului (spații și instituții publice) din obișnuit, cotidian, cunoscut, din cartografierea lor implicită, în vederea creării de spații de reflecție, necunoaștere și deschideri spre noi posibilități – de zone unmapped.

Practicile Unmapping sunt inserate ca intervenții subtile în textura socială, estetică și afectivă a orașului și, în mod auto-referențial, în însăși procesul Unmapping, prin devieri de la modurile obișnuite de a colabora, lucra și prezenta. Unmapping propune o colaborare bazată pe alienare productivă – fiecare artist e amplificat în propria direcție, urmându-și propriul parcurs, în proximitatea și cu sprijinul celorlalți, producându-se interacțiuni imprevizibile între diferitele procese și practici. Mai mult decât expoziție, procesul Unmapping va continua în spațiul Indecis dar și în oraș, expoziția modificându-se pe parcurs și e însoțită de performance-uri și intervenții. Se poate participa alături de noi la procesul Unmapping oricând pe toată durata expoziției.

Suntem Sleepers: Eliza Trefas, Traian Chereches, Diego Agulló, Smaranda Gabudeanu, Martina Piazzi, Vlad Brăteanu, Florin Flueras. Avem câteva interese comune, precum chestionarea și evitarea imperativelor comerciale, ideologice, manageriale și de spectacol în lumea artei; explorarea relațiilor dintre colapsul ecologic, spiritualitate și certitudini actuale implicite, precum și modurile în care arta poate interfera cu ele. Prin Unmapping nu intenționăm să ne armonizăm perspectivele, ci să ne permitem alienări productive, acceptând și amplificând devierile.

Din ceea ce am înțeles până acum (cu câteva zile înainte de expoziție), Traian perforează suprafața imaculată a lumii artei, dezgropând și reciclând lucrări aruncate sau acumulate în spațiile ascunse ale unui important centru de artă din oraș. Explorând întrebarea noastră despre motivul pentru care în prezent consideră Tai Chi mai important și mai semnificativ decât arta, Diego practică o versiune particulară de Tai Chi (folosind un rulou de pizza) în diferite contexte din oraș. În timpul expoziției, el va organiza sesiuni de Tai Chi cu artiști, încercând să-i convingă să renunțe la artă. Eliza organizează întâlniri de consiliere în jurul unor mese ciudate (mâncare presărată cu cenușă, prăjituri făcute din pământ adunat din cimitirul eroilor, vată îmbibată cu vitamine…), pornind de la procesul ei de percepere a orașului și a vieții în general printr-o foame care vrea să devină estetică. Smaranda caută adaptări corporale la scenarii postapocaliptice în oraș, deși a devenit aparent că Bucureștiul e mai adecvat pentru această practică. Martina își propune să ajungă la vizitatori prin sugestii audio care le pot influența corpurile și comportamentele în expoziție și apoi în oraș. Vlad lucrează la un proiect secret care implică fântâni publice din oraș. De asemenea, încearcă să revină asupra unei lucrări monumentale pe care a reușit să o instaleze clandestin în oraș acum 3 ani. În ceea ce mă privește, sunt în continuare interesat de capacitatea corpului de a afecta și de a fi afectat. Introduc corpuri încărcate cu o sensibilitate afectivă (al meu și al Elizei) în instituții birocratice, administrative și manageriale din Timișoara, dar și în unele spații de artă, pentru că, să admitem, diferența dintre ele devine tot mai mică. – de  Florin Flueraș. 

Performance: „The Ignorant Other” – Diego Agulló

În cadrul performance-ului The Ignorant Other, artistul spaniol Diego Agulló invită publicul să îi trimită mesaje text în mai multe limbi străine – confesiuni, gânduri sau declarații care nu au fost rostite niciodată în public. Pe scenă, artistul le citește în timp real, fără a cunoaște sensul cuvintelor.

Prin acest act al rostirii fără înțelegere, The Ignorant Other examinează libertatea paradoxală care poate izvorî din ignoranță. Ce se întâmplă atunci când cineva devine purtătorul unor cuvinte pe care nu le poate interpreta? Cine poartă răspunderea sensului? Performance-ul transformă comunicarea într-un exercițiu de vulnerabilitate, autorat colectiv și risc poetic.

Open Doors – întâlnire cu artiștii rezidenți Sleepers

Open Doors se desfășoară ca o întâlnire participativă în cadrul rezidenței Sleepers, oferind publicului posibilitatea de a lua parte la procesul de Unmapping – o explorare a modurilor de a „decartografia” orașul, gesturile și relațiile sale.

Evenimentul reunește prezentări, discuții și micro-situații performative care dezvăluie felul în care fiecare artist, dar și grupul ca întreg, construiește o practică a „decartografierii”: moduri de a percepe, traversa și imagina orașul dincolo de structurile sale convenționale.

Participanții sunt invitați să asiste sau să se implice activ în dialog, să ofere interpretări și să interacționeze direct cu procesele, materialele și reflecțiile dezvoltate pe parcursul rezidenței. Atmosfera deschisă și fluidă amintește că arta nu reprezintă doar rezultatul unui proces, ci procesul însuși – o formă de cunoaștere trăită și împărtășită colectiv.

Vor participa: Florin Flueras, Eliza Trefas, Smaranda Găbudeanu, Traian Cherecheș, Diego Agulló și Martina Piazzi. În data de 30 Octombrie, la Indecis, începând cu ora 18.00, va fi vernisat expoziția care înglobează munca lor din rezidență, instalații și lucrări performative. 

Vernisajul expoziției Unmapping

Vernisajul deschide o serie de evenimente și activări în spațiul Indecis — un proces colectiv care s-a extins în spațiul orașului prin intervenții, derive și cercetări performative. Expoziția prezintă urmele acestui proces în continuă transformare, aducând în spațiul galeriei Indecis atât documentări, cât și gesturi performative care continuă logica Unmapping: deschiderea către necunoscut, suspendarea ordinarului, acceptarea incertitudinii ca formă de cunoaștere.

Pentru prezentare, procesul Unmapping continuă în interiorul și dincolo de contextul expozițional — expoziția se modifică pe parcurs, extinzându-se în oraș și generând interacțiuni imprevizibile între artiști și spații.

Colectivul a colaborat anterior în proiecte precum Art Opening (vernisaje în spații publice, în tren, aeroport sau supermarket), Fictions, my body (platformă și festival) și Unearthings (cercetare, expoziție, publicație). Membrii grupului gravitează și în jurul spațiului SOMN – un spațiu de artă din București dedicat devierilor relaxate, pentru adormiri în fața imperativelor comerciale și ideologice ale lumii artei.

Eating Mirabilia, laborator cu Eliza Trefas 

Artista Eliza Trefas invită publicul la un laborator deschis care continuă cercetările sale despre foame, corp și lume, dezvoltate în cadrul rezidenței Unmapping Timișoara — un proces colectiv de cercetare și creație care s-a extins în spațiul orașului prin intervenții, derive și cercetări performative.

„Propun un laborator în care am explora colectiv conexiuni între foame și lume (foame literală sau metaforică – ‘foame’ concretă, fizică, sau abstractă, afectivă, artistică, etc.), prin limbaj și practici corporale. Vom media stări, gânduri, frânturi de realități simțite în corp în timp real. Corpul se plimbă între ceea ce percepem și ce nu, între cunoscut și necunoscut, între sens și nonsens, între temeri, entuziasm și foame, între efectele mediului înconjurător și intuiție.”

Atelierul se desfășoară în cadrul expoziției Unmapping la Indecis — o instalație colectivă care adună urmele acestui proces în continuă transformare, aducând în spațiul galeriei atât documentări, sculpturi, gesturi, cât și activări performative ce continuă logica Unmapping: deschiderea către necunoscut, suspendarea ordinarului și acceptarea incertitudinii ca formă de cunoaștere.

Advice Meetings cu Eliza Trefas

Întâlnirile Advice Meetings sunt întâlniri individuale în care discutăm și, uneori, formulăm sfaturi legate de tulburări sau pur și simplu despre anxietățile, fricile, stresul și mecanismele noastre de adaptare de zi cu zi – dar și despre procesul artistic: cum creăm, cum prezentăm, cum participăm și ce posibilități sau imposibilități există pentru bucurie. Întâlnirile au loc, de obicei, în jurul unei mese neobișnuite, pentru a explora posibile legături între modurile ciudate de a ne hrăni și politicile ciudate din lume. În esență, este o discuție despre felul în care oamenii se descurcă, despre cum se „hrănesc”, se motivează sau reușesc să rămână funcționali într-o lume complicată.

Deoarece „sfatul” este, în sine, o noțiune problematică, cadrul acestor întâlniri permite și chiar încurajează anti-sfatul, sfatul prost, fals, pur practic, dar mai ales – acolo unde e posibil – sfatul onest, ghidat de intuiție și uneori de umor.Prin acest demers performativ, se propune depășirea atitudinilor maniacal optimizatoare și de „rezolvare a problemelor” care domină astăzi lumea – și, într-o anumită măsură, pe mine însumi.

În cadrul expoziției pot fi văzute mese-documentații ale unor întâlniri anterioare, precum și un spațiu dedicat unor Advice Meetings live, pe durata expoziției. 

Atelier pentru elevi de la Școala Gimnazială Nr. 30. 

Astăzi vom pleca împreună într-o călătorie a imaginației! Vom folosi foi de ceară ca să creăm mici ființe magice sau simboluri care aduc grijă, iubire și blândețe. Poate fi un animal care protejează prietenii, o floare care luminează când cineva e trist, sau o inimă care adună bucurie. Puteți spune că, așa cum albinele repară fagurii lor cu grijă și răbdare, și noi, oamenii, putem cu blândețe să ocrotim și să vindecăm părțile din noi care au nevoie de mai multă atenție. 

Fiecare dintre voi va modela ceva care arată cum avem grijă unii de alții. Apoi, vom aduna toate creațiile și le vom așeza împreună, ca într-o lume magică a prieteniei. Gândiți-vă: Ce formă are grija? Cum arată puterea de a fi bun? Hai să le dăm viață din ceară, împreună!

Atelierul „The Back is the New Front” – Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara

Ce se întâmplă atunci când mutăm privirea – și atenția – spre spatele corpului? Când gândirea, respirația și mișcarea pornesc din ceea ce, de obicei, rămâne ascuns, invizibil, uitat?

În cadrul proiectului Unmapping Timișoara, o grupă de actori ai Teatrului Național „Mihai Eminescu” Timișoara a participat la un atelier facilitat de Diego Agulló și Smaranda Găbudeanu, explorând potențialul părții dorsale a corpului în moduri fizice și performative. Atelierul a deschis o cercetare asupra percepției spatelui și a unei corporalități tridimensionale — într-un context teatral în care, de obicei, accentul se pune pe frontalitate.

Unmapping Timișoara este un proiect Sleepers, inițiat de Florin Flueras, produs de PETEC, finanțat de Municipiul Timișoara prin  Centrul de Proiecte. În parteneriat cu Minitremu, Asociația Culturală Arte Factum, Indecis Artist Run Space și SOMN, Teatrul Maghiar Csiky Gergely din Timișoara și Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara. Evenimentele de la Bastion 3 sunt organizate în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.